Perete, Gropiţă, Rişcă

Nu de multe ori s-a intamplat sa-mi pierd banii de Eugenie la risca dar nici n-am castigat cine stie ce. Per total, eram "pe plus". Acolo aproape de zero dar pe plus. Era mai mult de fala, ca le spuneai celorlati:
-Am jucat cu ala si "l-am dus"! :P
Norocul ti-l mai faceai si cu mana ta, daca aveai precizie. Sau faceai complot cu vreun baiat de cartier, ca sa-l "duceti" pe "fraeru" asta ce-o venit "sa ne ia banii". Mai ieseau si conflicte, stiau ei parintii de ce nu ne lasau sa jucam asa ceva. But in the end, it was fun :)

Gropita avea reguli "serioase":
- daca nimereai groapa, se zicea ca ai dat "cloc"
- daca atingeai fisa celuilalt, se repetau aruncarile jucatorilor ale caror monede s-au atins (asta in literatura de specialitate se traduce prin: a da "tzinc")
- dupa ce aveai cea mai bine plasata fisa, le luai pe toate celelalte si le aruncai deodata inspre groapa: cele care intrau, erau ale tale, la celelalte aveai voie o lovitura cu degetu` ca sa "dai cloc"; la cele de pe marginea gropitei ("buza"), aveai dreptu` sa suflii sau sa bati din picior in apropierea fisei ca sa intre;

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu